Studiile arată că adăugarea în alimentaţia vacilor de lapte de drojdii vii din specia Saccharomyces Cerevisiae duce la sporirea numărului de bacterii benefice care digeră celuloza în rumenul lor, obţinându-se astfel o creştere a digestibilităţii celulozei şi a proteinei brute.
Alte cercetări au demonstrat că adăugarea în raţia viţeilor a acestei specii de drojdie duce la eliminarea din intestin a agenţilor patogeni care au rezistenţă la antibiotice. Mai mult, suplimentele de drojdie vie administrate la rumegătoare au efect stimulator asupra unui grup specific de microorganisme din rumen, cu repercursini directe în sporirea producţiilor acestor animale.
Drojdia furajeră se evidenţiază prin conţinutul considerabil de proteine bogate în aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi de animale, trebuind aduşi (în proporţii corespunzătoare) odată cu hrana. Cantitatea şi diversitatea vitaminelor din grupa “B”, aflate în compoziţia furajelor vegetale concentrate, sunt depăşite de câteva ori în structura drojdiei furajere.
Încă de la începutul anilor 1990 o subspecie de drojdie folosită în industria alcoolului (Saccharomyces Cerevisiae ) a fost selecţionată şi folosită în prevenirea şi terapia unor afecţiuni intestinale care produc diaree la om şi alte mamifere monogastrice.
